Am anunţat vestea la serviciu. Le-am spus mai întâi team leaderului şi colegului cu care împart munca, şi team leaderul m-a întrebat ieri dacă poate anunţa vestea la şedinţa cu toată lumea. Dacă era după mine, n-aş fi spus nimănui până pe la vreo 6 luni, până nu devenea super evident, dar până la urmă m-a convins, cu condiţia să anunţe el, nu eu.
Ştiţi senzaţia aia de relaxare totală, când se uită 40 de oameni la tine, şi ţie nici că-ţi pasă ? Nici eu. Îmi venea să intru în pământ, să nu mai fiu în centrul atenţiei. Dar măcar acum nu or să fie momente ciudate, când văd lumea la birou că se uită la mine şi le stă pe buze să mă întrebe ,,Eşti însărcinată, sau doar te-ai îngrăşat ?”
Jurnalul unei mămici 