Ce îi cumpăr bebelușului ? Listă cumpărături nou-născut

De când am intrat în trimestrul III de sarcină, m-a apucat sentimentul de nesting. Ce-i drept, la al doilea copil am nevoie de mult mai puține lucruri, multe fiind încă perfect funcționale de la primul. Pe de altă parte, făcând acum un mental checklist cu ce mai am nevoie, îmi amintesc câte dubii aveam la prima sarcină, privind toate lucrurile pe care ar trebui (sau nu) să i le cumpăr lui bebe. Și cum mai am acum în jurul meu viitoare mămici care au această dilemă, m-am gândit să scriu acest articol care să le mai ajute puțin cu propria lor listă, la mine fiind deja tried & tested 🙂 Și cred că vă voi surprinde și cu câteva propuneri mai …neortodoxe 😀

Pentru alăptare : pompă de muls, biberoane, sterilizator, punguțe stocare lapte matern .

Ce treabă au toate aceste elemente, unele chiar ,, anti-alăptare “, veți spune, poate ? Mare treabă, aș spune eu. Eu le-am folosit pe toate, în condițiile în care, cu mici excepții în primele două luni, Filip a fost alăptat până la un an și jumătate. Pompa de muls este foarte utilă pentru pornirea și ulterior stimularea lactației, și în cazul în care sunteți departe de bebeluș, pentru detensionarea/golirea sânilor , laptele matern îl puteți stoca în punguțele speciale, la frigider/congelator (depinde cât este ținut), pentru a fi dat ulterior copilului.

Biberoanele sunt utile chiar dacă aveți de gând să alăptați exclusiv, deoarece, realist vorbind, este foarte puțin probabil ca 6 luni de zile, până la diversificare, să fiți alături de bebeluș non-stop. Pentru acele dăți este util biberonul, indiferent că vorbim de lapte praf sau lapte matern stocat. Iar sterilizatorul eu l-am folosit intens mai ales pentru pompa de muls, cât și pentru biberoane, din când în când.

Aș mai menționa la capitolul acesta perna de alăptare, pe care vă puteți sprijini atunci când alăptați. Eu am folosit-o intens atât când alăptam primul copil, cât și în timpul ambelor sarcini, fiind un sprijin excelent pentru corp în general, și pentru burtă în special, pe timpul nopții. Eu o am pe a mea de la Joli Bebe, și sunt nedespărțită de ea acum, de când a crescut burtica :

Alte mențiuni : ceai de chimen, fenicul, anason (eu le luam separat de la plafar și le fierbeam amestecat, umblă vorba în bătrâni că sunt mai eficiente așa 😀 ), și pentru când, cu toate astea, aveam flux scăzut de lapte, mă ajutam de suplimentele pentru stimularea lactației Galafor forte.

Căruț : util mi se pare să ai de la început unul 3-în-1, cu landou, scoică și modul sport. Landoul se folosește în primele 1-2 luni de viață, urmat de scoică până în momentul în care copilul stă singur în șezut – atunci se poate trece la modulul sport. Iar scoica poate fi folosită oricum pentru transportul copilului în mașină, până la momentul când acesta poate face trecerea la scaunul auto ( de obicei, după 6 luni) .

Cosmetice bebeluș : gel de duș, ulei de masaj, detergent special pentru hainele bebelușului . Ideal ar fi să fie din ingrediente cât mai naturale posibil, să nu irite ochii, și să treacă testul pielii, bineînțeles (să fie bine tolerate de piele). Eu le folosesc pe cele de la Barbapapa , deoarece îmi bifează toate cele 3 criterii de mai sus.

Trusa minimă de consumabile bebeluș pentru îngrijire/boli : aspirator manual de tras mucozitățile (extrem de eficient, și mult mai puțin deranjant decât cel automat, care se conectează la aspiratorul din casă), 1-2 cutii de fiole de ser fiziologic ( atât pentru înmuierea mucozităților, cât și pentru șters ochii), comprese sterile, Baneocin pudră (pentru zgârieturi/julituri), cremă pentru iritații scutec, antitermice ( Nurofen si Panadol Baby, atat tip sirop, cât și tip supozitor), termometru, forfecuta pentru taiat unghiile . Dupa ce Filip a împlinit câteva luni, am început să folosesc sprayul nazal Marimer pentru copii, este foarte util atât pentru înmuierea mucozităților, cât și pentru irigarea nasului uscat.

Ce am mai folosit bonus, dar extrem de eficiente în caz de răceli : difuzor + uleiuri esențiale. Eu folosesc uleiuri de la Doterra, am un ulei – amestec pentru eliberarea căilor respiratorii – Air se cheamă, care face minuni de fiecare data când nu doar Filip, ci și noi avem nasul înfundat (de regulă ni se întâmplă să fim răciți împreună, cu alte cuvinte o luăm unul de la altul) . Când adoarme Filip, și îl văd că nu respiră bine din cauza nasului înfundat, pun difuzorul în funcțiune și în maxim o oră i se desfundă nasul, și doarme liniștit restul nopții. Mai am și un ulei – amestec special pentru copii, pentru întărirea imunității, cu care îl dau pe Filip când văd că îl încearcă câte o răceală – nu știu cât este datorită uleiului, sau faptului că oricum are un sistem imunitar bun, dar răcește foarte rar.

Și încă ceva evident, la categoria consumabile : scutece. Muuulte scutece ! 😀

Un sistem de purtare copil (port-bebe) : life-saviour. Zici că are praf de somn sistemul de purtare, e un mod facil de a adormi copilul, plus că ai mâinile libere să faci și altele.

Cădiță cu formă anatomică, pentru baie.

Cântar special pentru bebeluși.

Saltea pentru înfășat (eu am luat una foarte light de la Ikea) , aleze (încă de la început folosesc Lupilu și sunt foarte mulțumită) .

Haine copil : 10-20 body-uri + pantalonași, și încă câteva pijamale cu totul, care se desfac în nasturi la picioare sunt suficiente pentru primele 2-3 luni de viață, vă sfătuiesc să nu exagerați cu cumpărat hăinuțe mărimea 50-56, deoarece rămân cel mai repede mici, și oricum veți mai primi probabil cadou. Bineînțeles, în funcție de sezonul în care este născut copilul se mai adaugă câte un costumaș cu totul de scos afară, sau căciulă.

PS. Eu nu am avut mania cu a-i pune căciulițe lui Filip, iar mănușițe din acelea pentru bebeluși nu a purtat niciodată ( preferam, you know…să îi tai unghiile 😀 ) .

Aș mai menționa la categoria asta fineturile, pe care le-am folosit intens : pe post de bavețică, atunci când nu aveam una la îndemână, de pus pe pat, acolo unde doarme bebe, pe post de aleză sau de prosop, în caz de nevoie…

Marele bonus : o minge de Pilates ( minge Kettler ) . Am descoperit-o și eu din întâmplare, după ce zăcuse în casă ani de zile, degeaba, într-o zi când plângea copilul, iar eu nu mai știam cum să îl liniștesc. M-am așezat pe ea cu copilul în brațe, m-am legănat puțin pe ea, și nu doar că s-a liniștit, dar a și adormit. Poate fi considerată o alternativă la sistemul de purtare copil, până la urmă, doar că mingea preia greutatea mult mai bine, deci mai puține dureri de spate pentru mamă, în timp. Am folosit-o la liniștit/adormit copilul de nenumărate ori, și pentru mine e un articol indispensabil pe lista de cumpărături pentru bebe.

Ce nu am folosit deloc : pătuțul pentru copil . Gândiți-vă bine dacă credeți că îl veți folosi, altfel, sunt bani aruncați pe fereastră. Dacă intenționați să alăptați, vă va fi mult mai ușor să îl alăptați noaptea în pat, lângă voi, decât să îl tot luați/puneți în pătuț ( la care se mai adaugă și stresul de a-l trezi ) . Știu că mai sunt mame care lipesc pătuțul copilului de propriul pat, și le scot barele de protecție în partea dinspre patul mare, însă slabe șanse ca pătuțul să fie exact la înălțimea patului (deși sunt reglabile), așa că tot cu voi în pat veți ajunge să îl luați.

Cam asta ar fi lista mea, a ieșit un articol lung, dar sper să fie complet și util. Mai am câteva idei de articole pe care nu le-am folosit la primul copil, pentru că nu știam de ele, dar pe care cu siguranță le voi folosi la al doilea, dar asta într-o postare viitoare. Între timp, mai aștept alte tips & tricks de la voi ,de care nu am aflat nici eu până acum!

Advertisement

Săptămâna 27 – Decizii grele . ,, Dacă nașteți între ora 8 și ora 14, cât sunt în spital, nașteți cu mine, dacă nu, nu! “

Fiind la a doua sarcina, credeam că multe decizii privind al doilea copil și nașterea sa vor fi mult mai ușor de luat . De exemplu, doctorul care să îmi urmărească sarcina – după o naștere dificilă, care putea să o ia la vale și privind sănătatea mea, și a copilului, dar pe care doctora mea – Alina Ursuleanu – a gestionat-o foarte bine, a fost un no brainer să aleg același doctor și pentru a doua sarcină, de exemplu.

Credeam că așa va fi și cu opțiunea privind unde să nasc, însă aici ne-am împotmolit rău de tot .

Doctora mea asistă nașteri la un spital de stat din București – la Cantacuzino, și la o maternitate privată. Tura trecută, am ales să nasc cu ea la privat . Tura asta, sun iar la maternitate, să văd ce prețuri mai au, și să discutăm contractul de naștere. Cu cât să se fi schimbat prețurile față de acum 2 ani, mă gândeam eu. 10 – 20% ? Ei bine, am fost naivă. Nu mică mi-a fost mirarea să constat că, pentru exact același pachet de naștere, mi se cere un preț aproape dublu acum. Și să ne înțelegem, ieftin nu a fost nici prima dată.

Am întrebat-o pe doamna de la vânzări cum pot să justifice o creștere de preț de aproape 100 %, într-un interval de 2 ani ? Păi, simplu, mi-a explicat, și punând pe hârtie, mi-au dat și mie calculele. În primul rând, onorariul doctorei mele s-a dublat. Pentru că aproape că li s-au dublat salariile și la stat, așa că au crescut și în privat. În al doilea rând, maternitatea are rezerve triple, duble și single, diferența de preț dintre ele fiind considerabilă. Tura trecută am ales varianta de rezervă triplă (trei paturi în cameră), însă de data aceasta, am fost obligată să fac upgrade la rezervă dublă, deoarece ,,toate triplele s-au dat deja ” . ,, Și cum puteți doamnă să știți cu exactitate că în luna mai nu veți avea locuri libere în triple, că doar data nașterii nu e chiar bătută în cuie ! “, argumentam eu. Ba cam este, că la privat se fac în proporție de 80% cezariene la noi ( și acum îmi amintesc cum ne-am uitat eu cu soțul unul la celălalt și am început să râdem data trecută când, intrată fiind în travaliu, am ajuns la recepție și ni s-a pus întrebarea ,, Aveți programare? ” . ,, Nu doamnă, mi s-a rupt apa ! “, îmi venea să îi spun ! ) .

Oricum, doamna de la vânzări mi-a argumentat în primul rând că le-a crescut foarte mult numărul de nașteri în ultimul an, și vă spun eu de ce. Din cauza legii conform căreia, dacă doctorul care ți-a monitorizat sarcina nu este în spital în momentul în care naști, nici nu are voie să te mai asiste la naștere. Lege care se aplică doar la spitalele de stat, nu la privat. Cu alte cuvinte, dacă vrei să naști la stat, naști cu cine apuci, ori ăsta nu e un gând liniștitor deloc pentru o femeie.

M-am tot frământat și eu privind ce să fac, m-am tot gândit cu soțul, ne gândeam și să nasc la stat, dacă totuși în practică se mai poate trece peste regula asta cu doctorul care asistă. Am pus mâna pe telefon, să o sun pe doctora mea, mă gândeam să nasc la stat în funcție de 2 criterii, cel de mai sus ( să fie doctora mea prezentă), și în funcție de dacă se face epidurală sau nu . Doctora mea este foarte sinceră și tranșantă, mi-a spus din start ,, Dacă nașteți între ora 8 și ora 14, cât sunt în spital, nașteți cu mine, dacă nu, nu! “. So, that’s that. Sună dur ce a spus, dar ea a fost doar la obiect, asta este realitatea zilelor noastre. Și, până să o întreb eu de epidurală, îmi spunea ea : ,, Condițiile la spitalul unde lucrez eu sunt ok, dar trebuie totuși să vă avertizez că sunt foarte slabe șanse să primiți epidurală. ”

M-am simțit într-un impas total. Tocmai pentru că am experiența unei nașteri naturale, știu cât contează o epidurală în tot procesul. Să îți dea un răgaz de la durerile cumplite, să îți mai tragi puțin sufletul. Să mai aduni un pic de energie pentru încă un împins, la expulzie. Face TOATĂ DIFERENȚA. Tot pentru că am experiența unei nașteri, știu cât de mult contează să ai alături nu doar un doctor priceput, cu experiență alături, ci și o moașă care știe ce face, ori felul în care au gestionat atât doctora mea, cât și moașa nașterea trecută mă fac să fiu foarte reticentă privind lăsatul la voia întâmplării și cu una, și cu alta. Poate, pentru cine a avut o parte de o naștere fără complicații, sau pentru cine este la prima naștere, poate părea o soluție și ,, Fie ce-o fi “, însă nu pentru cineva în situația mea, care știe cât de la vale o pot lucrurile într-o naștere naturală. Nu vreau să sperii viitoarele mămici privind nașterea naturală (drept dovadă, și a doua oară tot natural vreau să nasc ), însă adevărul este că nașterea naturală este plină de necunoscute, nu știi cum va decurge.

Așa că am luat decizia, cam neîmpăcată, de a naște tot la privat, și bănuiala mea este că în situația mea se află multe femei în ultima vreme, de când s-a dat legea asta. Nu știu care a fost temeiul legii, bănuiesc că pentru a asigura un mai bun work-life balance pentru doctori, lucru pe care îl pot înțelege. Dar cum rămâne cu pacientele ? Într-un sistem de stat în care naști cu cine apuci, și nici măcar epidurala nu ți-o garantează nimeni, care e mai diferența între cum naștem noi acum, și cum nășteau mamele noastre ?

Nu am zis nimic de condițiile de naștere de la stat vs privat, deoarece nu am avut experiența nașterii la stat, să pot face o comparație. Însă nu pot uita o scenă. Eram chiar în ziua nașterii, nu știam sigur că voi naște în ziua aceea, venisem la control la doctora mea, la spitalul de stat unde lucrează. Și, așteptând să îmi vină rândul, o văd pe femeia de lângă mine că începe să plângă. Născuse acolo în urmă cu o zi , și a început să plângă doar amintindu-și cum a fost experiența nașterii ( nu a mai intrat în detalii, când a început să plângă) . Așa că ce alegere avem cu adevărat, în zilele noastre ? Este o alegere, de fapt ?

Aștept cu mare interes și poveștile voastre legate de nașteri, în comentarii.

Săptămâna 26 – Însărcinata în Egipt

Anul acesta, am decis să păcălim puțin iarna și să alegem o destinație însorită pentru vacanță, însă nu voiam să călătorim prea mult cu avionul, având în vedere că îl luăm și pe Filip cu noi, și fiind și eu însărcinată – așa că ne-am hotărât la Egipt, unde se ajunge în 3 ore cu avionul .

A fost o vacanță reușită, din două motive : într-adevăr, ne-am bucurat de mare, soare și plajă în ianuarie (mai ales Filip, el a fost cel mai fericit) , și chiar ne-am simțit mai relaxați, ca în concediu, având în vedere că Filip a tot fost preluat ba de nași, ba de bunici .

Aș avea totuși două mențiuni :

În primul rând, nu aș recomanda o vacanță în Egipt unei însărcinate. Eu nu am pățit nimic, dar de abia după ce am luat biletele am aflat de la alte persoane care fuseseră acolo că au avut probleme cu stomacul, ba de la apă, ba de la mâncare. Ori, pe lângă faptul că un episod de toxiinfecție alimentară îți poate strica vacanța, în cazul unei gravide, bacteriile pot traversa placenta și ajunge la făt .

Ce-i drept, eu nu am ieșit din resortul la care am stat, dar și aici voiam să ajung …Noi fix pentru asta venisem, pentru odihnă și plajă, dar pentru cineva care vrea să viziteze, distanțele între obiectivele turistice sunt foarte mari, și nici nu îți poți clăti ochii cu peisaje pe drum – e doar deșert, atât . Deșert, deșert, deșert 😀

În al doilea rând, nu aș recomanda o vacanță exotică pe timp de iarnă, în general. Este al doilea an când facem acest lucru – anul trecut am fost în Dubai în luna februarie, și totodată al doilea an când, în urma respectivei vacanțe, am răcit cobză. Anul acesta măcar am răcit doar o parte din noi, însă anul trecut am răcit toți cei 7 din grup .

Cu Filip și cu Ștefan la plajă

Măcar ne-a apucat în urma vacanței, și aici aș mai avea altă mențiune de făcut. Știind că, însărcinată fiind, am imunitatea scăzută automat, mereu am purtat mască de protecție când călătoream (în aeroport și avion). M-am învățat minte după ce, în prima sarcină, am călătorit în SUA și am răcit chiar în timpul vacanței (nu a fost tocmai plăcut). De atunci, mereu am purtat mască, în ambele sarcini, și nu am mai răcit deloc … Ei bine, acum, pe drumul de întoarcere, deși am purtat masca în aeroport, cum am intrat în avion, Filip mi-a tras masca de pe față, și nu am mai pus-o la loc. Fix două zile mai tarziu, cam cat dureaza perioada de incubatie, am răcit cobză. M-a ținut mai bine de o săptămână…Ori, să te simți bine o săptămână, și apoi să o tragi tot atâta timp, după, nu prea mi se pare că merită efortul. Eu cred că m-am lecuit ( OK, OK, n-aș spune ,,Nu” unei vacanțe în Maldive în ianuarie, totuși 😀 ) .

PS. Partea cea mai bună a faptului că am fost în vacanță însărcinată în Egipt : după o săptămână de dezmăț culinar absolut, cântarul arăta exact la fel ( +8 kg ) . Că deh, suntem doi, bla, bla. Așa da, tată! 😀