Diversificarea – cum a decurs la noi

Alăptatul, diversificarea și vaccinurile – aceste subiecte atât de controversate, care împart internetul în două de fiecare dată când sunt aduse în discuție…

Despre alăptat – hrana lui Filip până aproape de 6 luni, am scris aici . Am început diversificarea mai devreme de 6 luni, din două motive.

Primul a fost faptul că Filip încă de la naștere a avut reflux . Situația era destul de avansată și îngrijorătoare, bebe având zile în care vomita și regurgita de nenumărate ori…Îl schimbam de circa 3 bavețici și două rânduri de haine pe zi (și nu, nu vă gândiți că la prima pată de lapte, săream să îi schimb bavețica), și nu puteam sta decât cu fineturi după mine, non-stop. Am încercat să îi dau Debridat, la recomandarea pediatrului, am încercat să îi dau formulă anti-reflux, la început, când îi mai dădeam puțin lapte praf…Nimic nu a mers. Game-changerul a fost, într-adevăr, introducerea alimentelor solide.

Ce-i drept, unii specialiști leagă stoparea refluxului nu neapărat de diversificare, ci, mai degrabă, de acest prag de 6 luni al bebelușului, când dispar majoritatea cazurilor de reflux fiziologic, fiind doar o coincidență faptul că la această vârstă se începe în mod normal diversificarea.

Cum-necum, la noi, într-adevăr, treptat, la nici o lună de când am început diversificarea, refluxul era deja o amintire 🙂

Pentru diversificare, mi-au fost foarte utile următoarele articole :

  • scaun special de copil, pentru masă
  • un aparat de gătit mâncarea 2-în-1 – preparare la abur + blenduire  – eu am un Philips Avent cadou de la cumnata mea, de care sunt foarte mulțumită
  • bavețici ( de plastic, să le spăl repede)
  • tacâmuri speciale pentru bebeluși ( lingurițe din silicon )
  • toate informațiile mi le-am luat dintr-o carte extrem de utilă, pe care nu mă mai satur să o recomand – Diversificarea pas cu pas, scrisă de medicul nutriționist Cosmina Nițu. Este o carte extrem de concisă, parcă a fost gândită special pentru mame care nu au timp de pierdut (adică toate mamele 😀 ) .

 

Eu am început diversificarea cu legume, în prima lună am încercat să introduc câte o legumă nouă o dată la 3 zile, pentru a urmări eventualele alergii. Începând din a doua lună am început să îi dau lui Filip și fructe, carne (inițial de pui, după vreo două luni și de vită), ou, cereale. Mult timp le-am preparat bine la aburi, după care le blenduiam, însă treptat, am început să cresc consistența, pe măsură ce l-am văzut și că începe să mestece mai bine ( are și cu ce, la 1 an are deja 8 dinți, cu încă vreo 2 pe vine ) . Am început să pasez cu furculița ce puteam, în loc de blenduit, iar acum, la 1 an, deja Filip mănâncă ceea ce mâncăm noi, adaptat pentru el . De când a împlinit 1 an și îi dau mâncarea noastră, adică cu puțină sare, trebuie să recunosc că mănâncă mai bine ca înainte. În schimb, zahăr nu o să vadă cel puțin până la 2 ani (sau toată viața, dacă ar fi după mine 😀 ) .

Apropo de consistența mâncării, un lucru important asupra căruia nu cred că se insistă suficient este cel legat de importanța cunoașterii acordării procedurilor de prim ajutor, în caz de înec al copilului. Mie mi s-a întâmplat, pe la vreo 8-9 luni, Filip s-a înecat cu o bucățică de măr, m-a ajutat enorm faptul că am știut ce să fac, cum să îi deblochez căile respiratorii. Puteți fie urmări filmulețe pe internet despre ce trebuie făcut, fie, cel mai bine, să vă înscrieți la un curs specializat de acordare a primului ajutor la copii ( eu am participat la unul, și mă simt mult mai liniștită acum, că știu exact ce trebuie făcut ) .

Revenind la mâncare, ,, hituri ” la noi în acest moment sunt ciorba, merele coapte, avocado amestecat cu banană, mămăligă cu brânză și iaurt, paste cu baby spanac, supă-cremă de lobodă / ștevie, pilaf, fructe de pădure cu iaurt, pâine prăjită cu unt și gem făcut în casă, fără zahăr. Și, bineînțeles, tot ce mânânc eu, și nu îi dau și lui 🙂

În general, sunt norocoasă să am un copil destul de mâncăcios, excepție fiind perioadele de erupție dentară, și vreo două viroze, perioade în care Filip a avut apetitul diminuat. A mai avut și perioade în care mânca destul de puțin fără vreun motiv anume, dar nu l-am obligat să mânânce. Dacă am văzut că nu vrea / nu îi place, am lăsat deoparte mâncarea, și am reîncercat mai târziu. Nu i-am dat să mânânce niciodată în timp ce se uita la desene animate (de fapt nu îi pun desene animate deloc, cred că ar fi trebuit să încep cu asta ), în schimb, am încercat să fac din masă o joacă, și îi mai dau diverse obiecte în mână la ora mesei, că se plictisește destul de ușor. 

În curând voi reveni și cu un articol  mai detaliat, special despre regulile de nutriție pe care le-am respectat . 

Între timp, aștept cu interes comentarii despre cum se împacă cu mâncarea copiii voștri!

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s