16 săptămâni – The GLOW is real

Nu degeaba se spune că trimestrul doi e cel mai uşor : subscriu!

Nu că aş fi avut un trimestru 1 prea greu, dar e adevărat, cele mai mari supărări din trimestrul 1, mai ales greaţa, dispar acum.

De fapt, dacă nu ar fi oboseala şi burtica în creştere, aş putea chiar să uit că sunt însărcinată 🙂

Nu mă lasă în schimb cei din jur să uit . De o săptămână, am tot primit acelaşi compliment, sub mai multe forme, legat de ,,strălucirea” din timpul sarcinii. A început o colegă săptămâna trecută, care mi-a spus că se vede pe faţa mea fericirea şi liniştea . Apoi o altă colegă mi-a spus ce ,, glow ” am (eu fiind cam singura non-slovacă din echipă, toate discuţiile noastre sunt în engleză, bineînţeles ).

Culmea e că până şi colegii (bărbaţii) au observat. Acum câteva zile, când mă duceam la mine la birou, am văzut că un coleg se uita insistent la mine.

– Ce-i ?, îl întreb.

– Uită-te la tine…Străluceşti de când eşti însărcinată !, îmi spune.

La fel şi un alt coleg aseară, la o cină cu nişte colegi veniţi de la Zurich . Când bineînţeles că am primit întrebarea ,,Tu nu bei alcool ? “, a răspuns un coleg repede : ,,E însărcinată ! Nu vedeţi pe faţa ei ce străluceşte ? “.

Când i-am spus în schimb soţului toate astea, a început să râdă, şi mi-a zis :

– Dar oboseala de pe faţa ta nu o observă nimeni ?

Se vede cine mă cunoaşte, pentru că dacă mi-a rămas un simptom din trimestrul 1, ăla e oboseala. Dorm câte 9 ore pe noapte, mă culc cu găinile, şi cu toate astea, după serviciu, sunt terminată. Atât de terminată, încât săptămâna trecută am dormit aproape în fiecare seară, de la ora cinci, câte o oră. Chiar două. Credeţi că mi-a afectat în vreun fel ora de culcare, de la 10, maxim 11 ? Nici vorbă!

Dorm acum cât mai pot, să compensez pentru mai încolo…